Odata ajunsi acasa , ne-a deschis usa chiar sarbatorita. Am ingaimat eu acolo cateva cuvinte înălţătoare , doamna primeste buchetul de flori ...il miroase cu multa profunzime , il strange tandru la piept, ma ia in brate ....si incepe sa planga : "Of domnule Tanase , ce bucurie mi-ati facut. Stiti ....freziile , mi-aduc aminte de ziua in care l-am inmormantat pe tatal meu, cu 15 ani in urma..."
La o asemena veste, imi venea sa ma scurg pe tocul usii. Chiar la asa ceva , nu m-am asteptat. Domana m-a invitat in sufragerie , unde mai erau doua matusi de-ale ei , proaspat venite in Irlanda . Dupa ce s-au facut prezentarile , la un pahar de visinata , doamna si-a continuat amintirile starnite de freziile pe care i le-am daruit . A fost ajutata pe parcurs si de cele doua matusi care veneau din cand in cand cu si mai multe detalii. Asa am aflat , cum l-au gasit mort, cum l-au imbalsamat , cum a fost noaptea de priveghi si ma rog cum a decurs toata inmormantarea , plus parastasul de dupa , unde se pare treaba a fost lume foarte multa. Eu cu creierii varza si intr-un moment de proasta inspiratie , vrand sa schimb cat de cat atmosfera ...ma trezesc vorbind in fata unei audiente restranse si total ancorate intr-o alta realitate decat a mea : "Apropos...zic...hai sa va zic un banc...Cica, madam Popescu se intalneste cu madam Ionescu la un colt de strada . Dupa ce au schimbat cateva cuvinte ,neavând prea multe sa-si spuna....madam Popescu , ca sa rupa tacerea, o intreaba pe madam Ionescu: "Si draga, ce mai face domnul Ionescu???....dar imediat se opreste , aducandu-si aminte ca domnul Ionescu doar ce murise cu o saptamana in urma . Ca sa repare gafa , madam Popescu continua: "Tot mort ...tot mort???".... ma rog ...numai eu am ras la bancul zis de mine , pe principiul ....vai ce-mi plac glumele mele . Doamna sarbatorita , dupa un moment de tacere se uita la mine si-mi spune: "Domnule Tanase, ma credeti , ca desi era de doua zile in sicriu tot timpul ii puneam fulgul la nas ...sa vad daca respira ..."
Eu dupa trei paharele de visinata devin mult mai idiot decat cere graficul, asa ca ma buseste rasul si-o intreb : " Pai doamna , omul nu era imbalsamat ? Chiar mai era cazul sa-i puneti fulgi la nas ? "
Femeia probabil a inteles dupa mai bine de o ora de conversatii morbide, ca sunt de-a dreptul cretin si ca nu ma incadrez in peisaj , asa ca delicat a schimbat discutia cu una mai vesela si mi-a spus cu multa satisfactie ca in sfarsit au reusit sa-si cumpere un loc de veci intr-un cimitir de calitate , aproape de centrul orasului si unde vor sa-si construiasca o cripta frumoasa pentru toata familia. Am felicitat-o pentru o asa realizare, dar cum bausem si al patrulea paharel cu visinata ...deci dintr-un moment in altul puteam sa devin si mai tembel ...mi-am luat "la revedere", cat am putut de convingator , le-am urat toate cele bune , urmand sa ne mai intalnim si cu alte asemenea fericite ocazii, facand chiar un schimb de numere de telefoane. Eu sincer, cred... ca n-o sa ma sune ...niciodata !
Petre Tanase©
August, 2016
No comments:
Post a Comment
Orice comentariu este binevenit, atat timp cat "nu se sare calu`". Atentie:In caz contrar, va dau cu şaua-n cap!