(Genul: Quiproquo )
Astazi am purtat o discutie filozofica si plina de profunzime , cu o doamna din Constanta , care de ceva vreme imi era "prietena "...pe facebook . Pana astazi am mai schimbat cateva replici , dar fara prea multa insemnatate. Doamna , pe langa doua pisicute , un catel adorabil, mai are si un exemplar superb de pasare exotica , ciufulita si parca mereu suparata. Niciodata nu am ratat ocazia s-o intreb atat de pisicute , catel, cat si de pasarea care-i ciripeste prin casa si care , sincer , mi-a atras simpatia . In scurta noastra convorbire telefonica , doamna , foarte draguta m-a invitat s-o vizitez , atunci cand voi veni in Constanta. Pe mine m-a luat brusc un elan artistic de nestavilit si i-am replicat, cu multa dragoste si alintare in glas :
- Cum sa nu , multumesc de invitatie. Abia astept sa te vizitez si ...sa-ti mananc pasarica !
Dupa un moment de tacere , duduia intreaba cu glasul strangulat : - Ce sa faci ???
- Sa-ti mananc pasarica si sa ti-o ciufulesc , pana nu mai ramane nimic din ea ...ca tare draga-mi este .
Ma rog, doamna mi-a inchis telefonul , dar nu inainte de a-mi spune cat a putut de elegant :
- Hai siktir, derbedeule....te credeam un om serios !!!
Petre Tanase©
August, 2016
August, 2016
No comments:
Post a Comment
Orice comentariu este binevenit, atat timp cat "nu se sare calu`". Atentie:In caz contrar, va dau cu şaua-n cap!