LA REVEDERE DEMIS ROUSSOS....

Fiecare dintre noi avem unul sau mai multi artisti preferati. Apreciem talentul lor si nu de putine ori ne regasim in vorbele pe care ei le rostesc. Fie ca sunt actori de comedie , de drama sau cantareti , ei nu dau navala in viata noastra. ...Artistii intra cu mare discretie si eleganta in sufletul nostru doar in momentul in care noi le deschidem usa si-i invitam sa fie martorii existentei noastre. Dupa ce ni s-au cuibarit in inima , ei ne insotesc pretutindeni. Suntem fericiti sau suparati, tineri sau batrani ei stau langa noi si au grija de sufletul nostru.
Suntem atat de obisnuiti ca ei sa raspunda nevoilor noastre incat atunci cand ne aruncam ochii prin ziare si aflam dintr- o stire scurta , seaca si rece , ca ARTISTUL cu care am copilarit ...care ne-a urmarit prin scurta noastra tinerete ...cel care ne-a bandajat sufletul ranit de amor....si ne-a oferit cu atata generozitate raspunsuri la multele si incalcitele noastre intrebari despre lume si viata .....A PLECAT ! ..............A plecat discret, la fel cum a intrat in inima noastra.... Doar in acel moment parca realizam, cat de mult a insemnat pentru noi si dam navala in sala de spectacole ca sa ne convingem....... ca nu este vorba de vreo farsa. Traversam in goana sala rece ...ne oprim o clipa printre staluri..si inca asteptam cu speranta, clipa in care artistul va mai iesi o data la rampa pentru o ultima runda de aplauze. Oricat ne-am dori...el nu mai apare .....misiunea lui a luat sfarsit ! Degeaba , intr-un gest mecanic , cu mana tremuranda, aruncam buchetul de flori pe scena ...caci nimeni nu-l ridica . Simtim un gol imens in suflet si nauci, privim cortina cum cade ...usoooor...dar ferm, cu-n scartait sinistru, infundat, iar reflectoarele... se sting. Doar atunci ne intoarcem cu greu la realitate si suntem nevoiti sa ne continuam drumul pe strazi intortocheate ....pierzandu-ne discret prin multime.

 ©Petre Tanase 2015