PIOASE...AMINTIRI

Odata ajuns in Irlanda , cam dupa doua saptamani, am decis intr-o Duminica sa ma duc la Biserica. Chiar simteam nevoia sa ajung intr-un loc linistit ,incarcat de energie pozitiva, sa ma reculeg si sa-mi pun ordine in ganduri. Pe vremea aceia , ( sa fie cam 16 ani in urma) dupa cate am priceput era cam o singura Biserica Ortodoxa , undeva prin centrul Dublin-ului, subventionata se pare de Ambasada Ciprului.

Aflasem cam prin ce zona era, dar nu stiam clar strada si alte detalii, asa ca am luat-o pe bajbaite.

Cautarea nu a durat foarte mult . Am intrat pe o straduta , unde vad la oarescare distanta un grup de barbati care vorbeau suficient de tare, cat sa se auda pe o arie destul de larga . Chiar pe unul dintre ei l-am auzit clar, zicand ceva de "crucea" si parca ceva de "ma-sii"... Fara nici niciun dubiu , mi-am zis, ..." acolo trebuie sa fie Biserica unde este si cinstita adunare" ...Am grabit pasul si m-am strecurat printre barbatii care stateau fixati exact la intrarea principala a Bisericii. Am ingaimat un anemic "salut"...dar nu am atras prea mult atentia , mai cu seama , ca erau prea adanciti in discutii de mare interes. Cativa dintre ei chiar sorbeau cu nesat ceva bere la cutie si trageau din tigara , scotand tacticos rotocoale mari de fum. Nu mi s-a parut ciudat aspectul , mai cu seama ca oamenii erau in fata Bisericii , nu in interiorul ei. In curte erau alte grupuri de barbati tolaniti comod pe bancile amplasate de-a lungul zidului. Era o zi destul de calduroasa , asa ca mi-am gasit degraba explicatia de ce oamenii stau afara. Usile Bisericii erau larg deschise , asa deci , cu putina atentie puteai asculta si slujba. Barbatii , discutau de una de alta , si mai toti spargeau seminte , aruncand cojile pe jos intr-un mod cat se poate de direct. Chiar pe unul dintre ei l-am remarcat din prima, cu cata dexteritate scuipa cojile in forma de bolta , iar odata golita gura de reziduri ,arunca cu mana dreapta alte cateva seminte pe care le prindea  din zbor... la mare precizie.

Alaturi de el statea un alt barbat , usor dus pe ganduri, dar care aproba sau dezaproba , dupa caz, pe cei din jurul lui, aruncand din cand in cand cate un..."Asa e..are mare dreptate" ori " Nu te lua ma dupa ala ca manca cacat"  Replicile lui erau scurte, profunde si marcate de nuante filozofice. Isi strangea tacticos cojile de seminte in coltul gurii pana cand ele astfel grupate picau instantaneu in cadere libera. Se pare ca era un fel de Guru al grupului, ca dupa ce el decidea, ce este adevarat si ce nu, ceilalti nu mai comentau prea mult pe subiect.

Dupa covorul destul de gros , format din cojile de seminte prajite, am dedus ca venisera cu mult timp in urma mea, la Slujba de Duminica. Se discuta aprins pe diverse teme de interes comun dar problemele de mare actualitate erau se pare , cine a mai primit acte de sedere sau cine a mai fost deportat , cat si cum se descurca fiecare, cate masini si-au mai luat sau cate case si-au mai construit prin Romania.
Din start am dedus ca majoritatea celor prezenti erau deja rezidenti cu acte in regula in Irlanda. Aveau tinuta, stapanire de sine , lanturi de aur si bratari la vedere , ca un semn clar al prosperitatii si stabilitatii lor juridice. Am dat binete , cativa mi-au si raspuns. Unul chiar m-a intrebat direct si fara ocolisuri , cam de cand sunt in Irlanda ? Cand a aflat ca abia ce am venit de doua saptamani, l-a busit oleaca rasul si m-a incurajat spunandu-mi ca mai am de "tras" ! Banuind omul ca nu m-am prins unde bate ...mi-a explicat clar , ca am venit cam la "spartul targului"...deci sa-mi iau gandul c-as putea obtine drept de sedere, asa ca ar fi bine sa ma pregatesc ptr deportare in orice moment, m-a sfatuit el prieteneste. I-am multumit de sfat si l-am asigurat ca panica nu-mi da catusi de putin tarcoale. Ceilalti au ras cu subanteles, vazand cat de naiv sunt. Un altul gasindu-ma probabil usor arogant , a subliniat ...." As vrea sa te vad in momentul in care-ti bate Garda la usa si-ti ureaza, drum bun ,spre Romanica"....si iar s-a ras cu pofta ... Barbatul care scuipa cojile in bolta si care-mi captase atentia din prima clipa cu maiestria lui , a intervenit prompt, acoperind hahaielile ceorlati , asigurandu-ma ca cea mai sigura cale este "copilul"...adica mai clar... " Ai copil nascut aici , ramai...nu ai ...pa-pa si tu-tu spre Romania " Eram de-a dreptul bulversat! In cateva minute , o avalansa de informatii imi sfredeleau creierul , din toate directiile , timp in care mai razbatea din Biserica cate un "Doamne Miluieste" ...urmat de un "Amin" ori "Aleluia...Aleluia"!!...Dau sa ma desprind de grup , indreptandu-ma spre cele sfinte , dar numai ce-l aud pe tipul care ceva mai devreme isi aduna tacticos cojile de seminte in coltul gurii si care pe tot timpul discutiilor, a meditat profund , punand in balanta situatia...."Ba, stai asa putin sa-ti spun o vorba ".... M-a luat brusc elanul la o asemenea abordare eleganta ! El s-a indreptat spre mine, cu un mers apasat si sigur, parand ca a luat deja o decizie in ce ma priveste. Sa dea mai multa importanta momentului , m-a tras undeva mai la distanta de grup si mi-a explicat in cateva cuvinte bunele sale intentii. M-a asigurat, ca tot ce s-a discutat mai devreme de ceilalti spargatori de seminte ,este cat se poate de real, iar ca ultima sansa ptr cei ce vor sa ramana in Irlanda este, ori sa vina cu femeia gata gravida ori sa o "pregateasca" aici ,in cazul in care o au . Neprimind un raspuns concret de la mine care sa clarifice situatia, omul s-a oferit sa ma ajute , in sensul ca el are o nepoata in tara care este putin gravida , iar daca sunt dispus sa pornim o negociere , el ar putea s-o aduca ...sa nasca aici, iar eu sa trec copilul pe numele meu.Era un fel de punct ochit ...punct lovit. Cred ca luasem deja o faţa de tamp cu zambet idiot, caci omul a mers oleaca mai departe, explicandu-mi cu fermitate ca multi au procedat asa si deci succesul este garantat ! Suma urma s-o stabilim, asigurandu-ma ca nu o sa-mi ia "pielea " de pe mine. Eram nauc de-a dreptul, omul reusind sa ma bage intr-o pacla de ceata. Mintea mea ravasita, refuza cu incapatanare sa creada ca astfel de situatii ar putea fi reale! Omul nostru simtindu-ma nerabdator sa trec la cele Sfinte si sa intru in lacasul de cult, mi-a strecurat cu abilitate un biletel cu numarul lui de telefon acordandu-mi o ultima sansa , ptr ca viitorul meu sa fie asigurat. Biletul primit l-am aruncat ulterior ,cu mult avant in prima ghena de gunoi.

In sfarsit, am intrat in biserica unde am petrecut clipe de adanca evlavie si profunda rugaciune ! Lacasul era plin de grupuri , grupulete ,formate mai mult din femei , care asteptau sfarsitul slujbei, pline de smerenie, discutand destul de zgomotos unele cu altele pe diverse teme. Chiar multe dintre ele stateau cu spatele la altar , unde preotul citea de zor din cele Sfinte. Atitudine deloc deplasata , mai cu seama ca Biserica era destul destul de mica , asa ca puteai asculta slujba din orice pozitie. Atmosfera era destul de tonica , avand in vedere puzderia de copii, de toate varstele care alergau nestingheriti prin toate partile. Unii mergeau de-a busilea iar altii ceva mai maricei , impartiti in doua grupe jucau "prinsa". Se pare ca mai nimeni nu era deranjat de situatie, iar toti cei prezenti isi vedeau de ale lor. Doamnele vorbeau intre ele, impartindu-si una alteia retete culinare ori impresii de vacanta, chicotind de zor pe alocuri, preotul isi vedea constiincios de ale lui, iar din cand in cand toti se opreau din activitati facand cu gesturi largi semnul Crucii, urmat de un Amin apasat si plin de credinta. S-a spus in cor "Tatal Nostru", urmat de multe cruci si matanii!! O usoara ambuscada s-a creat cand Taica Parinte a dat de inteles ca urmeaza Taina Sfintei Impartasanii. Atunci mamele grijulii si-au adunat copiii de pe unde erau imprastiati. Abia de reuseau bietele femei sa-si prinda odraslele , care-si faceau de treaba , pe sub scaune, pe sub mese, pe dupa icoane sau chiar in Altar. Treaba destul de anevoioasa , dar odata rezolvata si-au strigat vehement sotii din gradina, sa nu cumva sa scape impartitul de anafura si stropitul cu aghiazma. O doamna mai corpolenta si cu decolteu adanc chiar si-a strigat sotul insistent, folosind formule de alint ...." Hai Ratoi, da-o dracu de tigara si vino sa iei si tu o gurita de anafurica"....Confirmarea sotului nu s-a lasat asteptata..." Ok Ratusca , hai ca vin acum"....Personal , am admirat momentul sensibil , de mare incarcatura emotionala ! Coada, deja se formase pana afara din biserica. . Panica se instalase rapid in randul preacuviosilor enoriasi , tematori deja ca nu o sa ajunga la toti lingurita cu vin si bucatica de prescura, ce musai trebuiau luate ptr lepadarea de metehne. Au inceput chiar mici discutii cu cei mai nerabdatori sa se curete de pacate si care intrasera in fata celorlalti. Cativa barbati mai vanjosi au restabilit ordinea, iar doua femei isi doreau una alteia ca Bunul Dumnezeu sa aiba grija si sa pedepseasca cum se cuvine indrazneala unora de a sari peste rand. Se schimbau tot felul de replici din cele mai mobilizatoare , timp in care se faceau multe cruci si se pupa zgomotos si cu mare piosenie tot ce iesea in cale.....de la mana si patrahirul preotului , pana la icoane si altar . Nu stiu daca toti au apucat pana la urma vinul si anafura , caci am plecat fara sa vad finalul fascinantului spectacol !
Au trecut ani multi de atunci. Lucrurile cu siguranta s-au schimbat. Intre timp , se pare treaba, au aparut multe si spatioase lacase de cult unde sunt sigur, ca romanii se duc cu multa smerenie, sa-si ia doza de liniste si dragoste, de care toti avem atata nevoie !
 © copyright Petre Tanase
18/06/2014